Pașaport

Un gând sinucigaș m-a îndemnat ieri să mă duc la biroul de pașapoarte, pentru că, oricât de european mă simt, parcă tot îmi e bine și cu un pașaport în buzunar. Nu de alta, dar pază bună...vine de la bodyguarzi.
Acolo, toate bune. Coadă, bizoni care se îndeasă, cam cum e în România. Da, așa cum e în România, dar eu nu o spun cu disprețul cu care o spuneau rahații care au plecat dincolo, de cele mai multe ori futuți în cur de patroni ori de autorități, dar cu gură mare aici. Nu generalizez, evident, dar e nasol să uiți de unde ai plecat. Mai ales că la cozi din alea au stat și ei cât erau acasă, au contribuit la îngroșarea lor și uneori s-au băgat și ei, cu nesimțire, în față, folosindu-și cunoștințele. Atunci de ce să te caci în farfuria de unde ai mâncat atâta vreme?
Și încă o chestie, un must: dacă pe pieptul tău nu se vede îndeajuns de bine un D&G care să arate că ai venit din Italia, sună un prieten și încearcă să vorbești italiană cu el, așa, de impresie. Sigur îți cad în brațe femeile. După care încheie cu un binie, bulan, ne vedem mai încolo, poate dăm o bilă. Așa, de efect.

0 comentarii:


 

Copyright Blogger Templates modified and converted to Blogger Beta by Blogcrowds.