M-am mutat în casă nouă. Cu tot cu blogul, cu tot cu articolele şi cu gândurile mele. De fapt, gândurile sunt aceleaşi. Casa nu e aranjată de tot încă, dar va fi cu timpul. Orice sfat şi ajutor sunt binevenite.
Teoretic, după citirea acestui post, ar trebui să ajungeţi automat la noul blog. Dacă nu, vă rog să daţi click aici.
Elementele din dreapta paginii au decis să îşi ia o vacanţă, aşa că m-au părăsit.
O să le aduc înapoi, sper...
Pornind de la acest post al lui Seba, mă gândeam că am păţit cam acelaşi lucru în Real, în Baia Mare, deşi nu era zi de reduceri. Baia Mare este un oraş relativ mic, cu puţine centre comerciale în adevăratul sens al cuvântului, fără mall-uri şi magazine extravagante. Sigur, asta nu înseamnă mai puţini cocalari, dar asta e altă poveste.
Mă iau deci cu jumătatea mea (mai bună) să mergem să cumpărăm diferite lucruri necesare casei, dar aglomeraţia mă întâmpină de la intrare. Sigur că cei cu certificat de şmecher (maşini de teren sau maşini foarte scumpe) parchează fix în gura magazinului. Dacă ar fi drive-in…
Înăuntru, surpriză. Buluc de oameni la chestiile scumpe. Acum două săptămâni era ceva peşte la 40 de lei kg. Scump, doamnă, scump! Acum peştele e la 39 de lei, cu o placă mare pe care scrie REDUCERE. Oamenii se bulucesc.
Cred că îmi fac o afacere de succes. Reţeta e simplă: vinzi produse foatre scumpe, după care faci o campanie puternică pentru o reducere nesemnificativă. Dar tot reducere se numeşte, iar românul se va buluci ca bizonul. Pentru că dacă e la reducere, merită cumpărat, cine ştie când nd va fi bun…
Noutate de la Gmail: posibilitatea de a alege teme noi, care se schimba în funcție de locație. Din păcate, doar București este singura locație recunoscută din România.
A venit iarna, și odată cu ea au venit și surprizele pregătite de autorități. Surprize cu care ar fi trebuit să ne obișnuim deja. Drumuri înzăpezite, intervenții tardive pentru deblocarea drumurilor, lucruri inerente iernii, pentru că, nu-i așa, iarna nu-i ca vara. Se pare că numai unii știu asta.
Nici turiștii însă nu sunt pregătiți pentru iarnă. Urlă buletinele meteo de trei zile că vine zăpada, tu mergi la munte fără echipament, că ăia dunt proști. Tu știi mai bine, sigur nu ninge azi că nu ai simțit durere în genunchi ori la șale.
În Maramureș, în pasul Gutâi, mulți șoferi s-au întors din drum. Ei nu știau că iarna trebuie să ai lanțuri și cauciucuri adecvate pentru a traversa un munte. Probabil că veneau din Miami.
Partea bună e că începe sezonul de snowboard. Și ski. Iar la părtia din Cavnic s-au montat tunuri de zăpadă. Sebi, ce spui?
Film bun, care merită văzut, deşi finalul devine previzibil cam de pe la jumătatea lui.
Reţeta este veche: americanii sunt cei buni, cei cinstiţi, iar ceilalţi (ruşi în unele cazuri, iar aici musulmani) sunt cei răi.
Prietena unui coleg de birou lucrează la o bancă. Discutând azi despre conturi, cursul euro, etc, îl întreb la un moment dat: Nu îți faci internet banking? La care îmi răspunde: Am acasă cel mai bun și mai rapid internet banking. Fără parolă!
Deşi criza pare a se adânci, în România nu se simt înca efecte. Cel puţin aşa spun cheltuielile pentru vacanţe şi Revelion. Dacă românii nu par a fi responsabili, băncile îşi iau măsuri de protecţie. Oficial nu refuză pe nimeni, dar condiţiile de creditare sunt atât de severe, încât prea puţini reuşesc să mai ia credit. Asta se aplică şi la creditul imobiliar, care acum va fi luat cu avans de 40-50%. Aşa poate că oamenii se vor trezi la realitate, vor vedea că nu toţi au posibilitatea să îşi cumpere casă, vor vedea că a trăi în chirie nu e chair atât de rău.
Probleme, spital, operaţie, şpagă la medici (din cauză de la lipsa unei clinici private), asistente leneşe şi dornice de şpagă, condiţii de căcat.
Viaţa e frumoasă.
Autostrăzile noastre mai aşteaptă încă. Şi probabil vor aştepta mult şi bine. Până atunci, logica elementară spune că drumurile, atât cele judeţene cât şi cele naţionale, ar trebui să fie bune. Pe dracu!
Sunt câteva bune – şi ca urmare foarte aglomerate – iar restul sunt sparte şi vai de mama lor. Am fost la Oradea zilele astea, iar drumul de întoarcere pe la Marghita – Tăşnad (jud. Satu Mare) – Carei este o probă de foc pentru şofer, şi pentru maşină. E de evitat mai ales Ceanu, satul vieţii în care cred că primarul este dictator pe viaţă, iar consilierii cred că sunt inexistenţi. Altfel nu văd de ce oamenii ar continua să aleagă aceiaşi oameni care lasă drumurile în paragină, cratere de 2 m diametru pe stradă, locuri unde asfaltul dispare brusc şi se topeşte în dune de nisip (e descrierea drumului nu a deşertului), locul unde trebuie să urci pe trotuar – şi ăla ca vai de el – pentru a nu rupe maşina în două.
Aşa că, ajuns acasă, am rămas cu întrebarea: merită să iau un derum aglomerat şi bun, unde fac de două ori mai mult decât normal, ori unul liber şi prost, unde viteza medie e de 30 de km/oră? The answer is blowing in the wind…
Un blog foto excelent.
Criza financiară a atins pe toți, de aceea un dealer britanic are o super ofertă: cumperi o mașină și primești înca una gratis.
Cabral intră oficial în campania electorală pentru prezidențiale, odată cu apariția lui în presă.
Tot vorbind de campania electorală, se pare că cea făcută pe bloguri nu este eficientă. Tricourile, șepcile, televizoarele și pungile cu salam rămân baza!
Un hoț imbecil a dat o spargere la un magazin de sisteme de supraveghere video.
Fotbalul românesc merge după economie: tuturor le merge rău, noi mergem bine, economia duduie. Așa și în fotbal, am pierdut o groază de meciuri, dar ne menținem locul în topul coeficienților UEFA. Să nu câștigăm meciur cumva, că s-ar putea să ajungem primii.
Acum, cu recesiunea economică şi cu criza financiară, băncile aleargă după clienţi mai ceva ca politicienii după voturi. Folosesc cam aceleaşi mijloace pentru a-i atrage pe clienţi fraieri: promisiuni neonorate, minciuni şi oferte de senzaţie. Vi se pare că seamănă cu promisiunile electorale, cu autostrăzile şi cu micii şi tricourile campaniei electorale. O, da.
Sigur că mulţi potenţiali clienţi vor fi descurajaţi de perspectiva unui credit “direct”, adică mergi la bancă şi iei credit. Dacă însă îndeajuns de mult zahăr pe căcat, îl poţi vinde ca prăjitură. Şi aşa a apărut creditarea cumperi acum, plăteşti la anul. Există o singură problemă: până la anul sunt sărbătorile. Şi se ştie că românul nu e deloc econom când vine vorba de sărbători. Şi cheltuie în prostie pe cadouri, brad şi mâncare, doar o dată e Crăciunul. Sigur, la anul nu mai e Crăciun. Atunci vom celebra aterizarea marţienilor pe Terra. Şi după aceea, cucerirea planetei Venus. Crăciunul nu se va mai sărbători, de aceea trebuie cheltuit cât mai mult acum.
Vine apoi ianuarie. 2009. Televizorul cu ecran de 150 de cm din garsonieră ne-a arătat Revelionul în culori frumoase. A ţinut şi de cald – apartamentul e mic, tv-ul produce căldură multă. Transpiraţiile reci încep la plata ratei…nu mai sunt bani…bradul nu-l mai putem vinde, Crăciunul a trecut…caltaboşii au fost buni şi mai sunt, dar la Bancă nu îi primeşte în loc de rată…
CNN a realizat o premieră cu prilejul alegerilor din SUA. Wolf Blitzer a avut o relatare despre alegeri de la holograma unei corespondente. La începutul relatării, ea explică cum stă treaba cu holograma.
Ştire de importanţă naţională în Cancan. Sandra Romain, actriţă pornă de talie mondială, s-a întors în România, s-a pocăit şi s-a apucat de afaceri imobiliare. De fapt cred că a fost recesiunea din America. Nu se mai vând filmele porno, actorii nu pot performa când au pe cap alte griji.
Grevă la CFR. Partea mai faină e că CFR avea pierderi foarte mari estimate pe anul acesta, dar cu toate astea ave aîn plan nişte măriri de salar. Acum, fac grevă, poate va fi rost de mai mult. Şi liderul de sindicat spune Orice nemulţumire să o îndrepte călătorii spre ministrul transporturilor. Adică…da. Societate de stat, pierderi mari, condiţii de câcat, vrem salarii cu 50% mai mari? A, nu vreţi să ne daţi? Ministrul transporturilor e un cretin atunci.
Citesc aici şi mă mir de faptul că numai acum se descoperă că sistemul de protecţie a copilului este pe butuci. Se fură totul, ce se poate lua acasă, se ia. Dacă ar dori, cu siguranţă ziarele ar putea avea una stfel de subiect în fiecare zi, aproape din fiecare judeţ. De la licitaţii unde câştigă cei care trebuie (pentru haine, fructe şi alimente pentru copii) până la furturile aşa-zis mărunte din cantine şi din meniurile copiilor. Adică, tanti lucrează la bucătărie. Oameni suntem, ce dracu, o să comentăm că îşi duce acasă un salam şi două pâini. Şi aşa are salariu mic, şi pâine şi salam sunt berechet. A, are şi copii acasă? Atunci e scuzabil, sigur, să mai ducă şi un caşcaval. Asta pare a fi mentalitatea românilor. Dacă se poate, de ce nu? “When opportunitz presents itself, you have to be ready to take advantage”. Că dacă nu, eşti prost. Eşti paria dacă eşti cinstit. La fel ca şi în clasă, dacă nu fugi de la ire cu tot cu clasas, eşti prost, iei două după cap şi data viitoare te şi înjură. Aşa şi aici: ţi se fac greutăţi, trebuie să intri în joc şi să dansezi aşa cum ţi se cântă. Sau măcar să te mişti, chiar dacă nu pe ritm…Nu poţi sta impasibil.
Se descoperă abia acum că se fură în România. Băncile ne fură de atâta vreme, cu aprobarea noastră expresă (doar ne punem semnătura pe actele bancare). Politicienii ne fură nu doar banii, ci şi pofta de a trăi, zâmbetul şi bruma de nervi şi creier sănătos pe care îl mai avem (vorbesc în nume personal aici). Cei care construiesc autostrăzi fură din ingredientele necesare mixturii şi ne trezim că se crapă stâlpii de susţinere pentru trecerile peste autostradă.
O să ne trezim mâine şi vom constata oare că a fost furată România, cu totul? Sau îl credem pe Vadim, care ştie că România a fost furată de fiecare dată până acum, la alegeri?
Asta și multe altele am găsit la dicționarul urban care permite oricui să își aducă contribuția la dezvoltarea slangului.
Știați că telefoanele mobile pot ajuta în tratamentul diabetului? Nici eu, dar Science Daily spune că așa este. Cred că acest site este făcut de Dexter. În momentele de odihnă în laborator.