Casă nouă

M-am mutat în casă nouă. Cu tot cu blogul, cu tot cu articolele şi cu gândurile mele. De fapt, gândurile sunt aceleaşi. Casa nu e aranjată de tot încă, dar va fi cu timpul. Orice sfat şi ajutor sunt binevenite.
Teoretic, după citirea acestui post, ar trebui să ajungeţi automat la noul blog. Dacă nu, vă rog să daţi click aici.

Eroare

Elementele din dreapta paginii au decis să îşi ia o vacanţă, aşa că m-au părăsit.
O să le aduc înapoi, sper...

Fără reduceri

Pornind de la acest post al lui Seba, mă gândeam că am păţit cam acelaşi lucru în Real, în Baia Mare, deşi nu era zi de reduceri. Baia Mare este un oraş relativ mic, cu puţine centre comerciale în adevăratul sens al cuvântului, fără mall-uri şi magazine extravagante. Sigur, asta nu înseamnă mai puţini cocalari, dar asta e altă poveste.

Mă iau deci cu jumătatea mea (mai bună) să mergem să cumpărăm diferite lucruri necesare casei, dar aglomeraţia mă întâmpină de la intrare. Sigur că cei cu certificat de şmecher (maşini de teren sau maşini foarte scumpe) parchează fix în gura magazinului. Dacă ar fi drive-in…

Înăuntru, surpriză. Buluc de oameni la chestiile scumpe. Acum două săptămâni era ceva peşte la 40 de lei kg. Scump, doamnă, scump! Acum peştele e la 39 de lei, cu o placă mare pe care scrie REDUCERE. Oamenii se bulucesc.

Cred că îmi fac o afacere de succes. Reţeta e simplă: vinzi produse foatre scumpe, după care faci o campanie puternică pentru o reducere nesemnificativă. Dar tot reducere se numeşte, iar românul se va buluci ca bizonul. Pentru că dacă e la reducere, merită cumpărat, cine ştie când nd va fi bun…

Gmail

Noutate de la Gmail: posibilitatea de a alege teme noi, care se schimba în funcție de locație. Din păcate, doar București este singura locație recunoscută din România.

gmail

A venit iarna

A venit iarna, și odată cu ea au venit și surprizele pregătite de autorități. Surprize cu care ar fi trebuit să ne obișnuim deja. Drumuri înzăpezite, intervenții tardive pentru deblocarea drumurilor, lucruri inerente iernii, pentru că, nu-i așa, iarna nu-i ca vara. Se pare că numai unii știu asta.

Nici turiștii însă nu sunt pregătiți pentru iarnă. Urlă buletinele meteo de trei zile că vine zăpada, tu mergi la munte fără echipament, că ăia dunt proști. Tu știi mai bine, sigur nu ninge azi că nu ai simțit durere în genunchi ori la șale.

În Maramureș, în pasul Gutâi, mulți șoferi s-au întors din drum. Ei nu știau că iarna trebuie să ai lanțuri și cauciucuri adecvate pentru a traversa un munte. Probabil că veneau din Miami.

Partea bună e că începe sezonul de snowboard. Și ski. Iar la părtia din Cavnic s-au montat tunuri de zăpadă. Sebi, ce spui?

Traitor



Film bun, care merită văzut, deşi finalul devine previzibil cam de pe la jumătatea lui.
Reţeta este veche: americanii sunt cei buni, cei cinstiţi, iar ceilalţi (ruşi în unele cazuri, iar aici musulmani) sunt cei răi.

Cel mai comod

Prietena unui coleg de birou lucrează la o bancă. Discutând azi despre conturi, cursul euro, etc, îl întreb la un moment dat: Nu îți faci internet banking? La care îmi răspunde: Am acasă cel mai bun și mai rapid internet banking. Fără parolă!

Credite mai scumpe

Deşi criza pare a se adânci, în România nu se simt înca efecte. Cel puţin aşa spun cheltuielile pentru vacanţe şi Revelion. Dacă românii nu par a fi responsabili, băncile îşi iau măsuri de protecţie. Oficial nu refuză pe nimeni, dar condiţiile de creditare sunt atât de severe, încât prea puţini reuşesc să mai ia credit. Asta se aplică şi la creditul imobiliar, care acum va fi luat cu avans de 40-50%. Aşa poate că oamenii se vor trezi la realitate, vor vedea că nu toţi au posibilitatea să îşi cumpere casă, vor vedea că a trăi în chirie nu e chair atât  de rău.

Filme



Filmul nu mi s-a părut atât de bun ca primul. Piticu zice că a fost mai bun decât partea întâi, mie mi s-a părut mai slăbuţ. Are câteva faze în care se ridică deasupra primului, mai ales strategia pinguinilor (despre care îmi schimb din ce în ce mai mult părerea) şi turiştii care parodiază Lost, după părerea mea.
Fraza definitorie a filmului este ce a lui King Julian - ”Quick, let us go to the volcano and make the sacrifice before we all come to our senses!”
O a treia parte cred că ar strica de tot filmul.



Excelent film, deşi subiectul pare cam fumat. Partea bună este că Liam Neeson face un rol fără "floricele" specifice filmelor americane de acţiune. În acest film, omul merge prin Paris şi omoară pe toţi care au legătură cu răpirea fetei lui. Îi omoară fără bătăi spectaculoase, lungi şi plictisitoare, fără artificii. Simplu: ştii ce a păţit fata mea? Da - mulţumesc, poftim un glonţ în cap. Nu? Poftim două în cap. Filmul capătă o doză oarecare de realism în acest fel.

Probleme

Probleme, spital, operaţie, şpagă la medici (din cauză de la lipsa unei clinici private), asistente leneşe şi dornice de şpagă, condiţii de căcat.

Viaţa e frumoasă.

Drumuri

Autostrăzile noastre mai aşteaptă încă. Şi probabil vor aştepta mult şi bine. Până atunci, logica elementară spune că drumurile, atât cele judeţene cât şi cele naţionale, ar trebui să fie bune. Pe dracu!

Sunt câteva bune – şi ca urmare foarte aglomerate – iar restul sunt sparte şi vai de mama lor. Am fost la Oradea zilele astea, iar drumul de întoarcere pe la Marghita – Tăşnad (jud. Satu Mare) – Carei este o probă de foc pentru şofer, şi pentru maşină. E de evitat mai ales Ceanu, satul vieţii în care cred că primarul este dictator pe viaţă, iar consilierii cred că sunt inexistenţi. Altfel nu văd de ce oamenii ar continua să aleagă aceiaşi oameni care lasă drumurile în paragină, cratere de 2 m diametru pe stradă, locuri unde asfaltul dispare brusc şi se topeşte în dune de nisip (e descrierea drumului nu a deşertului), locul unde trebuie să urci pe trotuar – şi ăla ca vai de el – pentru a nu rupe maşina în două.

Aşa că, ajuns acasă, am rămas cu întrebarea: merită să iau un derum aglomerat şi bun, unde fac de două ori mai mult decât normal, ori unul liber şi prost, unde viteza medie e de 30 de km/oră? The answer is blowing in the wind…

Foto și mașini

Un blog foto excelent.
Criza financiară a atins pe toți, de aceea un dealer britanic are o super ofertă: cumperi o mașină și primești înca una gratis.

De peste tot

Cabral intră oficial în campania electorală pentru prezidențiale, odată cu apariția lui în presă.

Tot vorbind de campania electorală, se pare că cea făcută pe bloguri nu este eficientă. Tricourile, șepcile, televizoarele și pungile cu salam rămân baza!

Un hoț imbecil a dat o spargere la un magazin de sisteme de supraveghere video.

Fotbalul românesc merge după economie: tuturor le merge rău, noi mergem bine, economia duduie. Așa și în fotbal, am pierdut o groază de meciuri, dar ne menținem locul în topul coeficienților UEFA. Să nu câștigăm meciur cumva, că s-ar putea să ajungem primii.

Exam



De aici.

Creditare

Acum, cu recesiunea economică şi cu criza financiară, băncile aleargă după clienţi mai ceva ca politicienii după voturi. Folosesc cam aceleaşi mijloace pentru a-i atrage pe clienţi fraieri: promisiuni neonorate, minciuni şi oferte de senzaţie. Vi se pare că seamănă cu promisiunile electorale, cu autostrăzile şi cu micii şi tricourile campaniei electorale. O, da.

Sigur că mulţi potenţiali clienţi vor fi descurajaţi de perspectiva unui credit “direct”, adică mergi la bancă şi iei credit. Dacă însă îndeajuns de mult zahăr pe căcat, îl poţi vinde ca prăjitură. Şi aşa a apărut creditarea cumperi acum, plăteşti la anul. Există o singură problemă: până la anul sunt sărbătorile. Şi se ştie că românul nu e deloc econom când vine vorba de sărbători. Şi cheltuie în prostie pe cadouri, brad şi mâncare, doar o dată e Crăciunul. Sigur, la anul nu mai e Crăciun. Atunci vom celebra aterizarea marţienilor pe Terra. Şi după aceea, cucerirea planetei Venus. Crăciunul nu se va mai sărbători, de aceea trebuie cheltuit cât mai mult acum.

Vine apoi ianuarie. 2009. Televizorul cu ecran de 150 de cm din garsonieră ne-a arătat Revelionul în culori frumoase. A ţinut şi de cald – apartamentul e mic, tv-ul produce căldură multă. Transpiraţiile reci încep la plata ratei…nu mai sunt bani…bradul nu-l mai putem vinde, Crăciunul a trecut…caltaboşii au fost buni şi mai sunt, dar la Bancă nu îi primeşte în loc de rată…

Pe scurt

CNN a realizat o premieră cu prilejul alegerilor din SUA. Wolf Blitzer a avut o relatare despre alegeri de la holograma unei corespondente. La începutul relatării, ea explică cum stă treaba cu holograma.

Ştire de importanţă naţională în Cancan. Sandra Romain, actriţă pornă de talie mondială, s-a întors în România, s-a pocăit şi s-a apucat de afaceri imobiliare. De fapt cred că a fost recesiunea din America. Nu se mai vând filmele porno, actorii nu pot performa când au pe cap alte griji.

Grevă la CFR. Partea mai faină e că CFR avea pierderi foarte mari estimate pe anul acesta, dar cu toate astea ave aîn plan nişte măriri de salar. Acum, fac grevă, poate va fi rost de mai mult. Şi liderul de sindicat spune Orice nemulţumire să o îndrepte călătorii spre ministrul transporturilor. Adică…da. Societate de stat, pierderi mari, condiţii de câcat, vrem salarii cu 50% mai mari? A, nu vreţi să ne daţi? Ministrul transporturilor e un cretin atunci.

Citesc aici şi mă mir de faptul că numai acum se descoperă că sistemul de protecţie a copilului este pe butuci. Se fură totul, ce se poate lua acasă, se ia. Dacă ar dori, cu siguranţă ziarele ar putea avea una stfel de subiect în fiecare zi, aproape din fiecare judeţ. De la licitaţii unde câştigă cei care trebuie (pentru haine, fructe şi alimente pentru copii) până la furturile aşa-zis mărunte din cantine şi din meniurile copiilor. Adică, tanti lucrează la bucătărie. Oameni suntem, ce dracu, o să comentăm că îşi duce acasă un salam şi două pâini. Şi aşa are salariu mic, şi pâine şi salam sunt berechet. A, are şi copii acasă? Atunci e scuzabil, sigur, să mai ducă şi un caşcaval. Asta pare a fi mentalitatea românilor. Dacă se poate, de ce nu? “When opportunitz presents itself, you have to be ready to take advantage”. Că dacă nu, eşti prost. Eşti paria dacă eşti cinstit. La fel ca şi în clasă, dacă nu fugi de la ire cu tot cu clasas, eşti prost, iei două după cap şi data viitoare te şi înjură. Aşa şi aici: ţi se fac greutăţi, trebuie să intri în joc şi să dansezi aşa cum ţi se cântă. Sau măcar să te mişti, chiar dacă nu pe ritm…Nu poţi sta impasibil.

Se descoperă abia acum că se fură în România. Băncile ne fură de atâta vreme, cu aprobarea noastră expresă (doar ne punem semnătura pe actele bancare). Politicienii ne fură nu doar banii, ci şi pofta de a trăi, zâmbetul şi bruma de nervi şi creier sănătos pe care îl mai avem (vorbesc în nume personal aici). Cei care construiesc autostrăzi fură din ingredientele necesare mixturii şi ne trezim că se crapă stâlpii de susţinere pentru trecerile peste autostradă.

O să ne trezim mâine şi vom constata oare că a fost furată România, cu totul? Sau îl credem pe Vadim, care ştie că România a fost furată de fiecare dată până acum, la alegeri?

Dicționar diferit

Asta și multe altele am găsit la dicționarul urban care permite oricui să își aducă contribuția la dezvoltarea slangului.

 

Știați că telefoanele mobile pot ajuta în tratamentul diabetului? Nici eu, dar Science Daily spune că așa este. Cred că acest site este făcut de Dexter. În momentele de odihnă în laborator.

Confuzie

Sarah Palin îl sprijină pe...Obama?



Burn after reading


Un film care devine amuzant în a doua lui parte, când confuzia este la ea acasă și nimeni nu mai știe cine ce vrea și de care parte se află. Sfârșitul este destul de abrupt și sec, dar dialogul din final face tot filmul:
- What the fuck do we learn from here?
- I don't know, sir!
- We learn not to do this again. But I'll be fucked if I know what we did...
 

Povești

Povestiri de-ale oamenilor care lucrează în vânzări și care ne arată că nu întotdeauna clientul are dreptate. Arhi, tu ai avut din astea oare? :)

Voluntariat

Ce ești bă? Voluntar? Ce, ești prost, hai să mergem la o bere, ce te tot duci să lucrezi cu ăia? Nu îți iese nimic, și așa!
Cam asta era reacția multora, și încă este, la auzul veștii că unl sau altul este volutar pentru o organizație, la un ONG sau în cadrul vreunei acțiuni. Voluntarul este văzut ca cel care poate face cafeua, ca cel care aduce diferite chestii, cel căruia i se dă de lucru cât poate duce. Că oricum nu este plătit. Nasol, asta duce la îndepărtarea multora de acțiunile care ar avea nevoie de voluntari, începând de la lucrul cu copii/bătrâni până la ecologizarea unor zone verzi.
Nu există, din păcate, ideea de a da înapoi comunității ceva din noi, din ceea ce avem - în acest caz puțin timp liber. Chestia cu nu îți iese nimic e din nou adevărată, la prea puține firme contează că faci voluntariat atunci când te angajeză. Eventual se gândesc că ai avut prea mult timp liber și nu ai știut ce să faci cu el.
Pe de altă parte, am observat că a fi voluntar e trendy printre copiluți acum, dar treaba asta trece la fel ca și purtatul balerinilor. E cool, e frumos, dar o facem numai ca să arătăm bine.
În tot acest timp, cei care vor cu adevărat să facă ceva, să fie voluntari pentru o cauză serioasă, să își sacrifice o parte din timpul liber, din job sau din banii personali ca să dea celor defavorizați ceva din ceea ce ei au în plus, întâmpină greutăți.
Pornind de la acest articol.

Titanic 2

Titanic, film de largă respirație, cam prost, dar care a făcut o groază de femei să plângă. Un așa succes nu putea rămâne neexploatat. Și cum o nenorocire nu vine niciodată singură, va apărea Titanic 2. Da, Titanic The Sequel.
Îl găsesc pe Jack și îl dezgheață. Și ăsta pleacă să își găsească iubita, moartă de o vreme.



Bine că e o păcăleală.
Și un comentariu al unui cititor

Întrebare existențială

Beau ceai de fructe de pădure. E de culoare roșie.
Beau ceai de lămâie. E tot de culoare roșie.
Like...wtf?

Simona Sensual se mărită. Nu e mare lucru, evident, mai ales că se mărită cu bărbatul pe care îl iubește de la 16 ani. Contează mai puțin faptul că bărbatul acela e cel care a bătut-o atât de tare că a băgat-o în spital și a avut amneyie după aceea. Nu, ea îl iubesște. Și el o iubește, și cu siguranță bătaia a fost spre binele ei. Să se învețe femeia odată, ce dracu!

Cabral scria despre cât de ușor este să îți bați femeia. Ceea ce nu am înțeles niciodată este cum de o femeie poate să mai stea cu un bărbat după o astfel de chestie. Faza cu ”nu se mai întâmplă” e destul de greu de creyut, mai ales după ce se întâmplă să o ia peste ochi de câteva ori.

Cum mama sărăciei să te măriți cu unul care te-a băgat în spital, care vine acasă și îți spune ”ți-am luat verighetă” (declarație adevărată, de macho dur) și care îți spune că te iubește. Mai ales că știi că ar putea să te umfle din nou, ar putea oricănd să îți dea una după ceafă. Dar tu, ca femeie, îți păstrezi optimismul și speri că nu va fi o căsnicie cu bătaie.

O zi de neuitat

O zi de stat prin spitale, pe la analize și consultații, te călește atât fizic, cât și psihic. În mod evident, locuri sunt prea puține întotdeauna pentru pacienți, de aceea cam jumătate stau în picioare. Face piciorul frumos, nu de alta. Și în plus, te menține în formă fizică de invidiat, nu contează că tușești de îți dai sufletul. Copilul de 7 sau 8 ani care stă pe un scaun separat, alături de mă-sa, nu o să îți ofere locul, chiar dacă ai peste 60 de ani. Că deja tu ți-ai cam trăit traiul, nu ne mai trebuie epave.

O altă chestie extrem de plăcută la spital este socializarea. Spiritul rândului la lapte ori la carne nu s-a stins, supraviețuiește la spital. Și dacă tu nu vrei să socializezi, te obligă alții. Vrând nevrând trebuie să le asculți poveștile, pentru că ești implicat activ și direct, cu întrebări de genul știi ce vreau să spun, sau și tu ai avut.... Sigur, vârsta celui luat ”per tu” este un amănunt nesemnificativ. poate fi chiar mai în vârstă decât vorbitorul. Suferința comună ne unește...

Tot la spital descoperi cât de bine este să fii doctor ori asistentă: cunoști o groază de  lume, cei mai mulți sunt prieteni apropiați, care trebuie să intre neapărat peste rând la consultație. Că doar se grăbesc, nu au de gând să aștepte după pulime. Să fii doctor cere o chestie specială. Cuvintele vai, dar nu trebuia! spuse la primirea unei atenții trebuie atent sincronizate cu gestul de a lua atenția și a o băga sub masă. Așa că, odată cu ultima silabă a lui trebuia, plasa neapărat trebuie să fie deja sub masă. Altfel, iese prost și omul poate o cere înapoi.

Nu în ultimul rând, descoperi cu o oarecare amărăciune că bunul simț și respectul față de ceilalți nu te ajută. Așa îți trebuie, dacă ești prost, nu ai tupeu și nu ești nesimțit!

James Bond



Mă uitam azi la un film cu James Bond făcut demult. Și e parcă mult mai bun decât cele actuale. Fără tehnică în exces, fără supermașini, arme sofisticate și alte cele. Dar parcă mult mai realist (dacă așa ceva se poate într-un film cu Bond) și cu actori care chiar joacă bine. They don't make them like they used to...

Nu îmi pasă

de ceilalţi, eu să ajung la moaşte!

Deloc un exemplu singular, chestia asta arată doar faptul că pe român nu îl interesează de altul, de cel care îi este aproape, decât atunci când acesta îl poate ajuta. Fie sub formă de vot (prosteală electorală), fie sub orice altă formă. După ce dispare scopul, dispare şi interesul.

Partea mai nasoală este că nimeni nu se gândeşte că acţiunile după legea junglei se pot întoarce ca un bumerang. Te îndeşi să atingi moaştele, calci vreo trei-patru bătrâni în picioare? Reuşeşti să ajungi mai departe, unde mulţimea este mai mare, mai nerăbdătoare, mai nepăsătoare. Şi atunci poate te calcă cineva pe tine pe gât. Ce ai rezolvat? NIMIC!

Reuşeşti să intri în intersecţie şi deşi ştii că nu vei trece, tot îi dai talpă ca să prinzi verdele? Vei bloca intersecţia, te vei alege cu un potop de urări de bine privind familia, mai ales mama personală, şi poate şi cu bara din spate zgâriată. Că celălalt a trecut pe verde, tu eşti BOU!

Nu ne interesează în general nimic, nici vecinii, nici oamenii de pe stradă. Poate nici nu trebuie să ne intereseze. Dar trebuie măcar să îi respectăm.

Toamna în culori

Culorile toamnei în Maramureș

Toamna (12)

Toamna (3)

Toamna (5)

Românul tolerant

Nu am pretenția că sunt tolerant, și nici că pot să accept toate lucrurile pe care ar fi politically corect să le înghit. Dar chestia asta (dacă e adevărată) mi se pare extrem de nasoală. În primul rând pentru că e vorba de un om, un cetățean care are dreptul la asistență medicală, și în al doilea rând pentru că e vorba de un tânăr dintr-un centru de plasament. Ale cărui drepturi, în mod normal, le apără statul.

Filme și profit

Asociația Criticilor de Film din România a realizat un top al celor mai bune filme românești până în 2007.

Poate că nu ar strica să luăm exemplul chinezilor, care pot să scoată bani și din piatră seacă perioade de criză. Pe de altă parte, dacă ne-am apuca să crășetăm șosete pentru ei, cred că nu ar fi nimeni șomer în România.

Cleaner



Un film de anul trecut, în care Samuel L. Jackson face un rol foarte bun. Subiectul filmului nu e extrem de lipicios la prima vedere, dar felul în care acțiunea se dezvoltă este imprevizibil. Merită văzut, merită păstrat la colecție.

OTV prezent în parlament

Ştim cum merg, în principiu, campaniile electorale la aemricani. Un grup de interese susţine un politician, acesta ajunge în Senat, air acolo propune/promovează/susţine legi favorabile acelui grup de interese. Buuun.

La noi, OTV-ul şi-a desemnat un reprezentant pentru parlament. Sunt curios ce o să susţină. Să vedem:

1. Vânzarea de frânghii de diferite dimensiuni, la set cu săpun şi foarfecă (pentru configurare),

2. Comercializarea de geamuri cu deschidere rapidă pentru sărituri de efect,

3. Comercializarea de arme la liber, de preferinţă cu infractorul la set. Ca ofertă promoţională, se poate achiziţiona şi un set extra de cartuşe.

4. Montarea de camere de luat vederi în toate apartamentele, pentru a urmări live scene de divorţ, bătăi şi eventual câte o crimă (asta e pay-per-view).

Se prefigurează un parlament interesant...

Politicieni săraci

Toate ziarele publică declaraţiile de avere ale politicienilor (şi nu numai) care vor catinda pentru un loc în colegiile din ţară. Ce surpriză! Sunt toţi bogaţi. Vremurile în care politicianul sărac şi cinstit era la modă au trecut. Nea Nelu este acum desuet şi nu ar mai avea succes cu imaginea pe care şi-o promova acum câtăva vreme. La fel, politicianul carismatic, cu pulovăr roşu şi suces la femei (Viva Las Vegas APACA) nu mai este de actualitate. I-a luat locul politicianul implicat activ în viaţa socială, care dă cu mopul, tricotează, care se confundă cu omul de rând, dar care păstrează în acelaşi timp o distanţă bine definită de acesta (poşete de mii de euro, maşini, vile şi concedii în străinătate). Poate că nu este tocmai rău ca politicienii să fie bogaţi. Nu obscen de bogaţi, dar cred că este normal să aibă peste medie. De altfel, se întâmplă peste tot, nu doar la noi. Diferenţa este, însă, să politicienii de pe altundeva au grijă de imaginea lor, au grijă de cei care i-au ales. Dacă ei sunt interesaţi cu adevărat de electori sau nu, asta nu ştiu, dar măcar dau impresia că lucrează pentru alegători. Şi o fac foarte bine. Miniştrii irlandezi şi-au redus salariile cu 10% din cauza crizei economice. Sună bine, nu? Ce contează că oricum, salariile acestora sunt mult mai mari decât ale omologilor lor nemţi? Ideea de reducere dă bine, adică se gândeşte omul Uite că şi ăştia fac ceva sacrificii, nu doar noi. Da, e un sacrificiu imens să rămâi cu un salariu de 200.000 euro anual, dar...dă bine la bobor.

Politicienii noştri sunt proşti. Ei nici măcar asta nu ştiu să facă. Să arunce cu praf în ochii alegătorilor. O fac fix înainte de alegeri, când scopul e evident, şi o fac într-un mod penibil. Se dă o majorare de 90% profesorilor. I-ar fi durut gura să spună că se dau sporuri, că se recalculează salariul pe baza a nu ştiu ce rahat spus în două fraze neinteligibile de Vosganian? Nu, evident! Aşa însă, îşi scoală toată ţara în cap.

Trădare să fie, dar să o ştim şi noi! Nu, vreau să fie trădare, dar să nu o ştiu şi eu. Vreau să trăiesc decent, sau măcar să mi se dea impresia că trăiesc decent. Sunt român, abureala, praful în ochi şi zăhărelul prind. Dar vă rog, măcar alea să mi le daţia şa cum trebuie. În rest, nu mă interesează de Gimi Ciu, Porş Caien sau altele. Doar de mine.

Nasol

...să ţi se întâmple asta ca sportiv, în faţa câtorva mii de spectatori şi a câtorva milioane de telespectatori.

De aici.

De ce nu progresăm?

Citesc acest articol legat de fraudele de pe internet şi stau să mă gândesc de ce nu vorbeşte mai mult şi despre responsabilitatea celor ţepuiţi, a celor care caută electronice de lux la preţuri foarte mici, maşini ori alte mărfuri la preţuri ridicole. Fac de asemenea legătura cu neîncrederea românilor (în special a generaţiei de mijloc) în plăţile şi operaţiunile efectuate pe internet.

Ieri mi-am schimbat cardul şi în faţa mea era un nenea care vroia să îşi deschidă nu ştiu ce pachet care cuprindea card+internet banking+overdraft şi darcu ştie ce. Tanti de la ghişeu îi spune: Puteţi folosi internet banking-ul pentru orice plată, chiar şi ratele la alte bănci le puteţi plăti, dacă sunt în lei. Îi explică la ăla ce şi cum, după care el spune: nu-mi trebuie mie internet baki...cum dracu îi spune, că tot nu ştiu eu din alea. Femeia îl întreabă dacă are computer/internet acasă, iar el spune că da, şi până la urmă se lasă convins să încerce să se descurce totuşi cu internet banking. Bun, zice tanti, semnaţi aici, aveţi un comision de 1 euro pe lună pentru utilizarea serviciului de internet banking. Când aude asta, omul spune: A...păi aşa nu, de ce să îmi luaţi în fiecare lună...nu, v-am ziscă nu-mi trebuie, lăsaţi că mă duc eu la Romtelecom să plătesc...nu, nu vreau aşa... Vorbeam ieri cu o colegă de serviciu ce lucrează în UK, îmi spunea că acolo în momentul în care îţi deschizi un cont, primeşti internet banking "din oficiu", gratis, şi că e destul de complicat să nu îl foloseşti. Adică e prea mult de alergat şi de pierdut timpul dacă nu îl foloseşti.

Vine rândul meu la ghişeu. Doamna îmi spune că îmi schimbă cardul şi că îmi dă unul cu chip, mai securizat, bla bla... OK, îl iau, dar pot să îl folosesc la orice bancomat/POS? A, nu, că să vedeţi, reţeaua este în modernizare, doar vreo 40-50% din bancomate acceptă carduri cu cip, vine răspunsul ei. Fuck, atunci mă pot căca pe el dacă nu am un bancomat modernizat lângă mine? În principiu da.

Bun. Deci, cei de la bănci nu îţi dau informaţii complete întotdeauna, mai pun şi ei câte un comision acolo pentru o chestie sau alta. Oamenii nu prea au încredere în carduti din principiu.  În plus, mai află de câte un cretin care a crezut că îşi ia plasmă de 200 de cm diagonală cu 100 RON, după care s-a trezit cu cardul gol. Cum dracu să mai folosească cu încredere cardul, internet banking-ul şi alte chestii de pe net?

Micu'TZU se întreabă ce investiţii deştepte ar putea face românii pe fondul actualei crize, pentru a culege mai apoi, când lucrurile se liniştesc, roadele inteligenţei lor. Sigur că lui îi dă mâna să întrebe, văd că e ninja, că are vilă, că e în concediu, că nu face bani din nimic...Sigur că da, aşa să tot pui întrebări existenţiale.

Anyway, cred că primul lucru pe care l-aş face ar fi să iau un credit în euro (neapărat), apoi să îmi dau demisia de la jobul actual (plătit bine, după părerea mea) şi să dau o şpagă consistentă pentru a intra în învăţământ. La preuniversitar, evident, că acolo se plăteşte mai bine. Vorbesc în cunoştinţă de cauză, ştiu că se mai practică şpaga la titularizare. Pentru că în faţa elevilor nu te poţi prezenta oricum, mi-aş lua nişte haine de firma. Neapărat din mall-urile româneşti, că sunt exagerat de scumpe.

Pasul doi ar fi un MacBook, pe care să joc ceva joculeţe cretine în timp ce elevii conspectează lecţia din manual. Manual pe care l-am comandat pe bază de şpagă de la vreo editură fantomă. Neapărat pasul trei ar fi achiziţionarea unui TV cu o diagonală de cel puţin 100 cm, pentru care aş da la schimb plasma primită cadou acum 5 luni. Poate primesc o reducere:) Sigur că o plasmă nu vine niciodată singură, aşa că neapărat îmi iau DVD player şi sistem de boxe, toate de aceeaşi firmă. Că doar am bani din credit, nu?

În sfârşit, dacă mi-ar mai rămâne ceva bani, cu siguranţă aş pleca într-o excursie de revelion. Aş alege o destinaţie neapărat exotică, să le dau peste nas invidioşilor şi să vin bronzat de acolo.

Cam asta aş face cu un credit, pe care l-aş lua neapărat acum, cât timp e mare rata de schimb pentru Euro. Că dacă scade, ce farmec mai are? Olix, tu ce ţi-ai lua? De asemenea, sunt curios ce şi-ar lua un om veşnic nemulţumit, Maddy sau Anca. Poate mai vedem şi alte idei bune...

The inside man

Un film foarte bun (deşi puţin mai vechi), pentru că reuşeşte să nu cadă în derizoriu, deşi porneşte de la o chestie aparent banală: un jaf într-o bancă. Not another detective movie...am spus la început. Şi nu a fost aşa, filmul are un deznodământ neaşteptat şi o răsturnare de situaţie spectaculoasă.

Ce am mai văzut

În mall...

TASIS 289     TASIS 284      TASIS 281      TASIS 278     TASIS 276      TASIS 264

Pâine și circ

Se pare că, odată cu apropierea campaniei electorale și cu foamea de voturi, politicienii sunt dispuși ca, pentru moment, să dea populației și pâine mai multă, nu doar circul de care avem parte în cantități mari în fiecare zi. Așa cum romanii se linișteau atunci când primeau pâine și circ, se pare că și sindicatele care se revoltă acum pe bandă rulantă primesc pâine din ce în ce mai multă, care va avea însă un gust amar după alegeri. Ultimii din serie - medicii rezidenți. Că dacă profesorii au primit, ei de ce să nu primească. Probabil că vor urma alte categorii salariale. Ar trebui însă să se grăbească puțin, pentru că bunăvoința guvernului e scurtă. Atât de scurtă încât după alegeri probabil că va dispărea.

Porția de circ o primim din fotbal, unde Pițurcă a fost așteptat la aeroport precum un traficant internațional de arme, extrem de periculos. Autoritățile au reușit să îi pună sub urmărire pe Satana și pe Cavalerul Luminii. Lucrează din greu, se vede...

De obicei, în cadrul spectacolelor romane, se sacrificau sclavi sau prizonieri, ori condamnați la moarte, care erau trimiși să lupte în arenă, contra fiarelor sălbatice. Oare cine va fi sacrificat?

Mister elucidat

Un băimărean care a reprodus mii de DVD-uri și CD-uri a fost arestat. Mă bucur pentru două motive:

1. Se vor găsi de acum înainte balnk-uri în oraș.

2. Putem în sfârșit să ne lansăm pe piață, acum că a dispărut pericolul cel mare. Prevăd concurență acerbă.

Rapide

Americanii ne-au lăsat cu ochii în soare. Ne va trebui viză pentru a intra în SUA, deși Guvernul studiază o propunere pentru ridicarea vizelor pentru cetățenii români încă de pe vremea lui Năstase. Studiu aprofundat...

Economia noastră duduie (gâfâie, se sufocă), iar BNR se felicită pentru intervenția în cazul deprecierii leului. Nu mă pricep la economie foarte mult, dar ceva îmi spune că într-o țară cu o economie sănătoasă, intervenția nu ar fi fost necesară, iar treburile s-ar fi reglat de la sine. Pe de altă parte, în contextul crizei mondiale, cine mai are economie sănătoasă?

Campania electorală pare se îndrepta spre noi și noi metode de a murdări adversarii politici. Dacă până acum se făceau bloguri și site-uri unde aceștia erau făcuți cu lături, acum se fac bloguri în numele adversarilor. Se pare că un antiblog de acest fel a fost făcut de echipa lui Năstase pentru un membru al PL-D. Bine, nici PL-D nu a rămas dator...

Blog

Am pierdut blogroll-ul și încă câteva chestii. Le-am refăcut, am schimbat puțin fața blogului, dar dacă am uitat pe cineva, vă rog să îmi spuneți. Îmi cer scuze anticipat pentru scăpare.
De asemenea, am schimbat modul de postare a comentariilor pentru articole.

Elections the American Way

Campania electorală a americanilor se ascute. Ca și lupta de clasă de altfel. Dacă la noi lupta se dă elegant, pe principiul Bă, tu ești comunist!/Ba pe-a mătii, cu tot cu termopanele tale!, în State lupta ia altă tentă.
Zice aici că McCain este Antichristul. Sigur, asta nu ne-ar interesa prea mult, dar, continuând să citim, dăm peste...

Jenkins said his teams suspicions were further heightened when genealogical research showed that McCain's great-grandfather was actually not John McCain, but John Mihai. Mihai is an ancient Romanian name, and according to Bible-believing Christians, the Antichrist is likely to be a Romanian. "What clinched it for us was that the name Mihai means 'who is like the Lord,'" said Jenkins. "As far as we're concerned, that was enough. It means that McCain might easily pretend to be the Redeemer."

Bun, deci se explică acum de ce suntem o țară în care toate lucrurile merg ca dracul, dar cum explicăm că suntem o țară în care nici apocalipsa nu vine?

Am vrut să aflu

...cum voi muri. Am făcut un test şi am aflat. Hmm, încântătoare perspectivă.

When Will I Die

Loganurile Poliţiei

Lecţia de manele

Clujul ne-a dat o lecție de Liga Campionilor, iar Steaua ne dă o lecție de manele.
Probabil că e vechi videoclipul, dar eu îl găsesc haios de tot. Cine are puterea și voința să asculte melodia până la capăt, se va amuza copios de imbecilitatea versurilor.

Intermediar

În principiu nimic nu te împiedică să fii intermediar în România. Tu ştii mai bine cum merge o treabă, ştii cum se poate obţine ceva mai repede şi mai simplu, poţi să devii intermediar. Poţi să intermediezi orice. Ceea ce e nasol însă este că mulţi intermediază servicii gratuite. În faţa Biroului de Înmatriculări, vei găsi invariabili câţiva binevoitori care o sa te ajute să îţi înmatriculezi maşina mai repede. Adică eu, cretinul care plătesc taxe la stat vin şi stau la coadă să îmi înmatriculez maşina acolo unde oamenii care mă scuipă în gură servesc îşi iau banii din taxele mele. Stau la coadă, suport dobitocia şi mârlănia unora şi, în sfârşit, mi se spune că mai trebuie să îmi iau un act sau altul, care mă costă două zile de aglomeraţie şi încă una de stat la cozi. Pe de altă parte, binevoitorul intermediarulcare poate să mă ajute are relaţii acolo unde trebuie. El nu stă la cozi, este invitat în faţă cu actele. iar pentru asta eu plătesc în plus, că toţi trebuie să trăim. Iar intermediarul nu plăteşte impozit, dar dă o parte la cei cărora le dau şi eu salar prin impozitele mele. Deci, plătesc de două ori pentru acelaşi serviciu, pe care ar trebuie să îl obţin fără nervi, gratis şi rapid.

La paşapoarte la fel - este un intermediar care te "rezolvă", contra unei taxe, bineînţeles. Acum se pare că nu foarte multă lume mai are nevoie de paşapoarte, aşa că ăştia s-au reprofilat tot pe înmatriculare de maşini. Şi concurenţa devine acerbă acolo. Poate mai scad preţurilea, ca în economia de piaţă.

După cum vedem şi aici, se poate intermedia orice. Nu contează dacă e legal sau nu. Doar bani să iasă. Cred că mă apuc să intermediez şi eu ceva. Găsesc ceva gratuit şi folositor, pentru care să cer bani.

Seriale

Cred că cea mai tare chestie la urmărirea unui serial este să îl prinzi pe undeva pe la mijloc, de preferință pe la episodul 10 din seria a doua, și să începi să te uiți la el, întrebând telespectatorii fideli ce s-a întâmplat până atunci și numele fiecărui personaj, precum și rolul lui/ei în acțiune. Întrebări de genul ăsta cine-i? sau de ce-i tipa cu ăla, că înainte era cu celălalt reușesc să irite pe toți din jur și să te facă cea mai iubită persoană pe timpul episodului respectiv.

Asta am reușit să devin cea mai populară persoană ieri, când jumătatea mea și-a pus un episod din Anatomia lui Grey, ultimul sezon. Am stresat-o jumătate din episod cu întrebări, iar cealaltă jumătate m-am uitat fără să înțeleg nimic. După care m-am uitat pe net, mi-am făcut un update retroactiv privind serialul și apoi am reluat episodul. Mă declar fan și voi urmări episoadele de acum înainte pe măsură ce apar. Olix știe el ce știe când spune că e bun filmul :)

La fel am făcut și cu Lost, dar nu m-a prins atât de tare serialul, cu excepția ultimelor episoade. Iar Prison Break nu mă pasionează deloc..

Tineret

Spune un proiect de lege că tinerii bulgari (minori) nu o să mai aibă voie în cluburi și nu o să mai aibă voie nici să umble noaptea. Dacă la noi s-ar adopta un astfel de proiect, probabil că jumătate din crâșme ar da faliment. Elevele nu vor mai avea voie să vină cu fuste scurte la școală, spune tot același proiect de lege. Oare la noi cum ar fi dacă pițipoancele minore nu și-ar putea face poze cu ifonu la școală? Tragedie, fată!

E-Card

Cred că o să mă duc rapid să-mi văd e-cardul. Mai ales că nu cunosc pe cel care îmi trimite mesajul. Oare cine îmi face o surpriză?

Supernova cu tuning

Avea în faţă nişte faruri cu bandă scotch neagră şi nişte becuri halogen, dar nu m-am putut băga în tufă pentru poză. Aşa că, doar eleronul spate şi roţile.

SuperNova

SuperNova (1)

Afaceri păguboase

De ce ai lucra ca un sclav în străinătate pentru a veni acasă ca să îți îngropi banii în adevărate cavouri de beton pe care le numești case? Că dacă ai una nu e de ajuns, trebuie să ai mai multe. Din ce în ce mai mari și din ce în ce mai întinse.

Buda rămâne oricum afară, confortul tău iarna va fi stricat de faptul că trebuie să ieși la 11 noaptea ca să te piși și își îngheață instrumentul.

 

Prostia doare

Un site unde nu te plictiseşti niciodata. Şi unde imbecilitatea e la ea acasa.
În acest caz, prostia chiar doare. Şi probabil imbecilul urlă tare.

Asigurări

Citesc aici că, din nou, se pune pe tapet problema asigurărilor obligatorii la locuinţe. În lumina ultimelor evenimente, ar fi o decizie înţeleaptă, mai ales că a fost amânat acest proiect atâta timp, încât au mai trecut nişte valuri peste noi şi tot nu ne-am deşteptat. La fel ca orice lege, şi aceasta este făcută ca să fie încălcată. Singura sancţiune este că cei care nu ăşi asigură locuinţele nu vor beneficia de nici un ajutor de la buget în cazul unui dezastru. După asta şi asta, care arată că oamenii sunt bătuţi în cap, că ei ştiu mai bine ca restul, oare chiar să credem că românul va fugi să îşi asigure casa, având în vedere că asupra lui planează spectrul indundaţiilor de atâţia ani şi că de atâţia ani statul a scos bani pentru a-l ajuta? Să fim serioşi. Nemaivorbind de faptul că oamenii se vor arunca în faţa camerelor de luat vederi, vor blestema lispurile, criza economică, lipsa de bani, iar guvernul (de orice culaore politică ar fi el) are o fobie faţă de publicitatea proastă, faţă de situaţiile sociale mediatizate, aşa că îi va ajuta. În rest, ce nu se mediatizează...ignore it and it will go away.

A obosit creierul?

Recunosc că mă uit la TV uneori, în limita timpului rămas după alte activităţi, fără a deschide întâi programul sau ghidul TV. Big mistake! M-am uitat luni pe canalele româneşti la o oră "normală", cred că era în jur de ora 20. Am ajuns la concluzia că cei care fac programele TV cred că ne este obosit creierul după weekend (probabil din lipsă de activitate) şi preferă să îl menţină şi aşa, servindu-ne băgându-ne pe gât porcării precum Trădaţi în dragoste, Test de fidelitate, Consilier de urgenţă sau alte inepţii de acest gen.

Credite

De astăzi vor intra în vigoare măsurile băncii naționale, cu scopul de a limita avalanșa de credite. Îmi place atitudinea asta: ești prost? Nu știi să îți manageriezi bugetul? Vrei iPhone și mașină, dar câștigi doar 1500 RON? Nu-i bai, teoretic poți să iei credit,dar practic nu. Că are statul grijă de tine să nu ajungi pe stradă, să nu îți ia banca apartamentul înc are stai și mașina pe care ai dat (ceva) bani din ai tăi. Are grijă statul de tine, deși unii nu ar merita. (Nu sunt atât de naiv să cred că măsurile au fost luate cu scopul de a proteja cetățenii, dar putem să ne uităm la ele și din perspectiva asta). În plus, aceste măsuri se mulează pe criza economică mondială, ale cărei efecte vor fi scumpiri, un euro mai puternic și un leu mai slab.

Pe dracu! Sunt proști ăștia, ce criză, doar se măresc salariile cu 50%, economia duduie, ne merge deci bine! Românii vor lua credite în continuare, cu siguranță că băncile vor găsi o metodă de a da bani și a satisface apetitul românilor pentru credite, produse scumpe pe care nu și le pot permite sau pe care nu le pot întreține, etc. La fel ca și aici. Nu văd ca românul să se apuce brusc de economii, de pus banii la ciorap ori în conturi.

Un alt motiv pentru care nu se vor termina creditele este că mulți români cad în capcana promoțiilor, a superofertelor și a ”2 în 1”. Întotdeauna este promoție la un frigider, la un cuptor cu microunde ori la un aspirator, iar românul și le înlocuiește des. Să nu mai vorbim de mâncarea cumpărată cu coșul plin în week-end,  de produsele de ultim moment, care nu sunt niciodată pe listă, dar care întregesc factura, că doar ”era la ofertă” sau de lucrurile pe care le cumpără omul pe principiul: ”nu-mi trebuie acum, dar e bine să-l am, că nu știu când prinde bine”.

Munca la români

Spune la gazetă că Bechtel (şi cei subcontractaţi de ei) preferă angajaţii turci, nu pe cei români la lucru. Acuma, ştim că românii nu sunt tocmai campioni ai hărniciei, şi că nu ezită să piardă vremea atunci când au prilejul. Mai prăjesc un cârnaţ la aparatul de sudură, mai trag un pui de somn ori mai citesc un ziar. Sigur că nu toţi sunt Dorei, sigur că unii chiar muncesc şi merită plătiţi mai mult, dar după două sau trei experienţe, nu prea îţi mai permiţi, ca angajator, să îi iei pe fiecare la puricat: "Tu munceşti? Nu? Du-te acasa! Tu munceşti? Bun, continuă şi îţi dau o mărire mai încolo." Nu, îi şutezi pe toţi. Şi aşa, din cauza Doreilor suferă toţi.

Cam asta este starea definitorie a Dorelului român:

Un american, un japonez si un roman, se intrec in tehnologie.
Americanul spune:
- Am inventat o masinarie la care bagi la un capat un porc, si pe partea cealalta apar carnati, caltabos, sunca etc
Japonezul spune:
- Am inventat o masinarie la care bagi la un capat un sac de nisip, si pe partea cealalta apar cristale de cuart, pahare de cristal etc.
Romanul spune:
- La noi, s-au apucat 10 muncitori sa construiasca o fabrica de alcool la ora 8 dimineata, si la ora 10 erau beti toti !!!

Movies



Filmul este în mod clar unm film pentru copii. Aventuri de genul celor din Indiana Jones (părțile bune, cele vechi), acțiune previzibilă și deloc complicată. Se ajunge rapid în ”mijlocul acțiunii”, iar dialogurile devin uneori chiar amuzante.




Film de văzut cu prietena într-o seară semi-romantică, cu o acțiune diluată și cun un final (aproape) previzibil. Totuși, ideea filmului, că suntem prea ocupați în această lume nebună ca să mai avem timp și de lucruri normale rămâne valabilă. Apelăm la soluții instant, la surogate și nu la lucrurile normale.

Schimbare

Mă uit la insuccesele echipelor românești din cupele UEFA și la comentariile din emisiunile sportive și descopăr (ce surpriză!) că meteahna românească de a da vina pe altcineva nu a dispărut și nu va dispărea rapid. Se schimbă antrenorii, fără a ne uita puțin înainte în ograda noastră și a vedea că nu antrenorii au jucat, că aveau dreptul să facă doar trei schimbări, și că, dacă ar fi avut dreptul să facă mai multe, tot nu ieșea mai bine, că nu era numeni care să joace mai bine.
Nu ne uităm că jucătorii au aere de vedete, sunt plătiți obscen de bine în raport cu salariul minim și mediu de la noi, dar nu știu cum se face că întotdeauna când pierd,ceilați și-au dorit mai mult victoria. Dacă nu își doresc victoria îndeajuns de mult, să meargă să tragă la șaibă, să lase pe alții care și-o doresc să joace în locul lor.
CFR Cluj a pierdut cu Andone pe bancă sezonul trecut, dar nu a fost schimbat imediat. Și echipa s-a redresat, jucătorii au început să joace mai bine. Și joacă și acum, cu Trombetta pe bancă. Pentru că ei joacă cu adevărat, nu așteaptă ca antrenorul să joace în locul lor.

Album

Este o zi destul de urâtă și deprimantă, iar asta m-a îndemnat să ”răsfoiesc” puțin albumul de concediu.

DSCF0973 DSCF0996 DSCF1106
DSCF1309 DSCF1400 DSCF1434
DSCF1460 DSCF1504 DSCF1528

Reciclare

Citesc în oraş şi pe nişte site-uri de "Marea Debarasare", acţiune care va avea loc pe 4 octombrie. Adică mâine. Am la birou o imprimantă stricată, nişte componente de computer defecte, deh, ca tot omul cu conştiinţă civică, doritor să respecte legea şi să nu strice mediul mai mult decât necesar.

Sun la cele 3 servicii din Baia Mare care se ocupă de chestia asta. Primul, un SRL, îmi spune: aduceţi dimneavoastră chestiile acelea la noi, că nimeni nu lucrează mâine şi oricum, nu avem maşină mare.Zic: nu sunteţi plătiţi pentru asta, nu încasaţi nişte bani, nu ar fi normal să vă faceţi datoria? Nu, mi se răspunde, că ştiţi, noi colectăm numai ce se aduce la noi...

Bun. Al doilea. Tot un SRL. La fel. Nu au maşină, nu lucrează mâine, etc. OK, îmi spun, al treilea serviciu este al primăriei. Ăştia trebuie să lucreze mâine. După ce încerc o jumătate de oră pe ambele numere (doar e instituţie de stat, se vorbeşte la telefoane pe banii contribuabilului), îmi răspunde o tanti plictisită, care spune că lucrează mâine, dar doar la cerere. Păi, aşa lucraţi tot timpul, zic eu, care e chestia atunci cu debarasarea? Nu pot să scot în stradă ceea ce am de aruncat? Ba da, spune tanti, dar nu e sigur ca vi le luăm. Dacă trece maşina pe acolo, vi le ia. Dacă nu, atunci sigur le ia cineva, poate o să le ia ţiganii, cu căruţa.

Deci aşa vrem să atingem noi ţinta de materiale reciclate pe cap de locuitor în UE. Cu ţiganii cu căruţa, cu firme care lucrează doar pe hârtie şi cu nepăsare. Merge şi aşa.

P.S. O să scot oricum toate obiectele, sperând că le ia cineva. Oricine. Dacă nu, tare mă simt tentat să le arunc la pubelă...

Lecţia

Mă uit la fotbal, dar nu sunt fanatic. Îmi place fotbalul, dar nu îmi plac toate personajele care îl populează. Nu ţin cu nici o echipă din România în sepcial, dar mă uit de câte ori pot atunci când joacă în cupele europene. Şi aseară am avut ce vedea. Am văzut Chelsea dominată uneori de nişte jucători anonimi în Europa acum doi ani, am văzut Clujul jucând cu dezinvoltură şi dăruire în faţa lui Drogba, Ballak&Co, am văzut, în sfârşit, români care nu intră pe teren în faţa unei echipe mari cu ceasul pe mână şi cu pantalonii maro pe ei, ori cu pixul în buzunar, la vânătoare de autografe şi tricouri. Au jucat, au fost traşi în sus de străinii echipei, poate de ambiţia lor de a dovedi că pot juca de la egal la egal cu o echipă ca Chelsea, de primele promise, nu are importanţă.

Important e că au jucat bine.

Afaceri

Românul este afacerist şi vrea să scoată bani din orice, asta e clar. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. Iar dacă scoate de la stat, şi mai bine. Că doar statul are, nu?

adevarul

Ce să îi explici omului că e de utilitate publică, că o să circule mai bine şi mai uşor cu maşina dacă se face lucrarea, că o să stea mai puţin în trafic, o să ajungă acasă mai repede să mănânce seminţe şi să bea bere? el ştie una şi bună, vrea mai mulţi bani. Ceea ce e OK, dar atunci când statul vede că de doi ani nu se face nimic şi că proiectul este blocat, parcă ar trebui să intervină mai energic, nu? Italia are o procedură de expropriere accelerată, se ocupă terenul şi apoi se fac exproprierile în cazuri extreme, şi chiar dacă a fost dat statul în judecată la CEDO, a câştigat. La fel şi Franţa, are autostrăzi pentru că legea exproprierii funcţionează. La noi însă...

Copii

Un site cu nişte fotografii foarte fromoase şi în acelaşi timp impresionante. Intraţi la galeria de poze.

Criza din SUA

Criza din America a ajuns să afecteze toate păturile sociale. Inclusiv stripteuzele. Gândul ne spune că s-au inventat indici financiari care să măsoare cât se cheltuie pentru ele, iar când valoarea scade, apar semne de alarmă.

Într-o altă ordine de idei (care?), Bush este în budă, având în vedere că planul lui de a revitaliza economia nu are susţinerea colegilor lui. Congresul SUA a respins planul de salvare a economiei, spunând că nu se pot cheltui banii contribuabililor americani pentru greşelile şi lăcomia câtorva speculanţi de pe Wall Street. Sună a propagandă anti-burgheză, făcută prin anii '50, dar în acelaşi timp sună perfect rezonabil pentru omul care nu are chef să plătească pentru alţii.

O vedetă

Sătmăreanca Bianca Rus este o vedetă  pițipoancă adevărată. De unde știu? De pe pagina ei de vedetă. Care se mai numește și site oficial, ca nu cumva mulțimea de fani să îl confunde cu vreunul din miile de site-uri neoficiale ale guristei.
Are de toate. Poze de pițipoancă, CV, discografie, mai puțin creier. O mostră în CV-ul ei.

CV

Reușită pe toate planurile

Omul este lacto-vegetarian. Are o firmă care se ocupă de tuning de mașini, dar mai are și un bar unde servește o cafea fără gust, proastă, dar la preț mare. Ambele în aceeași curte. Este filosof, asta l-a împins spre a fi vegetarian Moare un suflet, domnule, când tai o găină sau când mănânc un pui. Nu vreau să fiu responsabil pentru un suflet, al meu este deja pierdut, nu vreau să mai duc altele spre pierzanie .
Omul este cunoscut de toți, că mai are și o firmă de achiziționare a fierului vechi, în curtea mai sus menționată. Vin la el fel de fel de oameni necăjiți și pleacă tot fără bani, pentru că barul lui servește și vodcă, așa că micile câștiguri se duc repede.
Omul este civilizat. Înjură trendy, Ce puii mei!, pentru că așa a auzit-o pe Magda a lu' Tolea la OTV. E admiratorul ei, a dat chiar și SMS în emisiunea în care a fost invitată. Aia femeie, domnule! E civilizată, ați văzut, nu înjură, da' știe să spună ce are de spus. Mie îmi place, domnule, și de Diaconescu ăsta. Tot ne dă la TV politicieni, dracu' să-i ducă, că tot nu ni-i bine. Da Diaconescu mai dă și lucruri serioase, nu tot prostii!
Omul e cunoscut de toți, e printre apropiații primarului, pe care îl sună chiar dacă secretara acestuia i-a spus că e într-o ședință. Și care primar, chiar răspunde, dar vorbește scurt. Se rezolvă însă.
Omul e un exemplu de succes. În timpul liber, își face și meseria. Electrician la o instituție de stat.
Omul e vedeta orașului Abrud. Acolo unde e locul tuturor posibilităților, acolo unde America ar păli de invidie.

Abrud

Pentru prima data in Abrud. Centrul nou al Abrudului (serios) m-a impresionat.

Centrul nou al Abrudului

Mocanita (trenulet cu aburi din 1907, construit de austro-ungari) este inca in functiune.

Mocanita Mocanita (4) Mocanita (1)

Pomenile publice

La Baia Mare se organizează în fiecare an o chestie ce se numește Sărbătoarea Castanelor. Pe lângă prilejul de a asculta niște concerte gratis (Iris, Holograf, ceva formații din străinătate), e și un bun prilej pentru comercianți de a fura la cântar și a vinde la suprapreț tot felul de rahaturi care în mod normal nu ar avea căutare și valoare. E de asemenea un prilej excelent pentru conaționalii romi (și nu numai) de a face un sondaj privind conținutul buzunarelor băimărenilor. Sondaj care se termină în favoarea romilor, evident. Pe lângă aceste similitudini cu orice festival/sărbătoare/paranghelie din Romania, mai are o chestie pe care speram să o fi sărit în anul acesta. Și anume puternicul ecou politc din preajma alegerilor. Citesc programul din acest an: Desene pe asfalt pentru copii (organizator Primăria și tineretul psd-ist). Copiii nu voteza. Dar părinții, care pot bea bere și se pot îndopa cu mici fără a avea grija pruncilor, care sunt la loc sigur, vor vota. Și nu strică nici pentru ei câte un tricou roșu. Apoi, alt eveniment este în colaborare cu liberalii. Altul, cu nu mai știu care partid. O să vină și politicieni. Îmi aduc aminte că aici a fost unul din primele locuri (după București) în care Emil Constantinescu a lansat imbecilitatea sinistră care se numea Contractul cu România. Știți care, cel garantat de 15.000 de specialiști analfabeți. Dacă or fi fost atâția. Nu am scăpat nici de restul prezidențiabililor care se respectă. Partidele se implică doar pe la alegeri, atunci devin organizațiile active. În rest, nu prea îi interesează de sărbătoare, ca să nu mai vorbim de cetățeni.
Și parcă în fiecare an, castanele au gust to mai amar.

Mărturisesc faptul că nu ştiu cine este scriitorul Ovidiu Hurduzeu. Poate că ar trebui să ştiu. Poate că mai am timp de acum încolo. Mi-a plăcut, oricum, felul îănc are compară România cu America (locul înc are trăieşte), nu din perspectivă critică, ci din perspectiva celui care a văzut multe şi ar vrea să nu mia vadă aceleaşi greşeli aici.
Articolul îl găsiţi aici. Merită citit.

Toamna

Nu mi-am dat seama că toamna a venit, decât azi, când m-am dus la lucru după concediu. Ploaie măruntă, frunze căzute, trotuare murdare...

autumn

Fotografia este dintr-un set de fotografii de toamnă.

CanCan a dat o știre acum vreo două zile cum că se află în posesia unei explozive casete în care o figură politică foarte cunoscută ar fi surprinsă în ipostaze nu tocmai măgulitoare. Mai mult, se părea că bomba va exploda în preajma alegerilor. Bomba însă s-a fâsâit și figura politică importantă a fost deconspirată ca și o politiciană de la PSD. Că nu o fi singura dintre politiciene care a făcut asta, cu siguranță. Cariere și ascensiuni politice fulminante se pot vedea, ce se află în spatele lor încă, putem doar să bănuim. Ceea ce rămâne însă e memoria colectivă, care o va reține pe doamnă cu instrumentul în gură. Și memoria colectivă nu uită, e de lungă durată. Fiecare personaj e caracterizat de o trăsătură definitorie, așa rămâne în amintirea oamenilor. Nasol să rămâi cu carnea în gură...

Tot despre politicieni, fără legătură cu doamna de mai sus.
Citeam ieri niște articole pe net și, din link în link, am ajuns la un articol semnat de Ion Mihai Pacepa. Nu cred că este cineva care să fie cât de cât interesat de perioada comunistă să nu fi citit Orizonturi Roșii. Dar nu asta e în chestiune, ci faptul că în articol Pacepa îl citează pe Tom Gallagher, o figură importantă din rândul celor care studiază istoria comunismului. Iată ce zice Gallagher:

Tom Gallagher [...] concluded that Romania had moved from a system of rigid equalitarianism to one of super-inequalitarism run by corrupt ex-Communists who pay lip service to democracy. This “new predatory elite” has “widened the gap between a parasitic state and a demoralized society.”
Nu e nimic nou, dar parcă m-am uitat mai cu scârbă la știrile de la ora 19...

Din concediu

M-am întors în sfârșit din concediu, după două săptămâni în Franța, una în Tunisia și câteva zile prin țară, sunt acasă, pregătit să încep lucrul cu forțe noi. Și proaspete.
Mi-a plăcut concediul, Tunisia e o țară frumoasă, deși săracă, dar turismul la ei e dezvoltat. Frumos, nu prea curat, dar acceptabil, hotelul bun, iar regimul de all inclusive este recomandabil.
Câteva poze din Tunisia:

DSCF2480     DSCF2049   DSCF2577
DSCF2553     DSCF2495   DSCF2547
DSCF2344       DSCF2659      DSCF2347

La Uzes, în sudul Franţei, se află singurul ducat din Europa care e încă recunoscut ca atare. Cel puţin din punct de vedere istoric. Ducele era acasa cînd l-am vizitat, cel putin asa zice steagul de pe cetatea lui.

Că la noi serviciile sunt de toată jena e un lucru bine ştiut. Că vînzătorul te scuipă dacă îl deranjezi de la lectura ziarului, iar e un lucru ştiut în aproape toate locurile. Ceea ce nu înţeleg eu (acum, după ce am citit un articol din Midi Libre) e cum de oamenii ăştia dela noi îşi închipuie că se va putea continua aşa la infinit.
Ziceam de un articol din Midi Libre (nu îl găsesc pe acum pe ediţia electronică) care arăta un oarecare regres al turismului în Franţa în aces an, contrabalansat pe de altă parte de turiştii din estul Europei: ruşi, cehi, slovaci, polonezi şi romani. Bănuiesc că ordinea era cea a numărului de turişti, dar articolul continua în timp ce turiştii din estul Europei găsesc servicii mai bune decît în ţările lor, chiar dacă puţin mai scumpe, turiştii din vestul europei se plîng deseori de lipsa serviciilor de calitate, de lipsa de eficienţă a celor care oferă serviciile şi de costul acestora, uneori disproporţionat cu oferta.
Adică, pentru cei din est sunt bune, pentru cei din vest nu. Dacă noi găsim nesatisfăcătoare serviciile din ţara noastră, oare cum le-or fi găsind străinii. Bastylica scrie despre excursia lui în Tenerife, unde am înţeles că serviciile au fost extraordinare. Nu merită oare să revii în astfel de locuri?

Aspecte practice

Să ne gandim la o chestie. Noi ne mandrim că suntem un popor tolerant, că nu avem nimic cu nimeni (exceptand ţiganii, dar asta este altă poveste) şi că oricine este binevenit la noi atata vreme cat işi vede de treabă. Mi s-a spus că era la fel şi aici acum vreo 25 sau 30 de ani, cand au început să fie invadaţi de imigranţi. Întai au început să vină cei din fostele colonii ale Franţei, care au fost relativ bine primiţi, pentru că ştiau franceza şi erau dispuşi să facă munci pe care francezii nu mai erau dispuşi să le facă la un moment dat. Oarecum asemănător cu turcii din Germania pana la un punct.
Partea mai nasoală a început acum vreo 15 ani, cand au început să vină imigranţi din alte ţări africane, care nu prea ştiau franceza şi nici nu erau dispuşi să muncească orice, care s-au instalat la perifieria oraşelor şi au început să facă tot felul de acte antisociale, pe vremea cand ţiganii noştri erau aproape necunoscuţi aici. Atunci, francezii nu au moa fost la fel de toleranţi. Au zis dehors avec les blacks, adică în afara oraşelor cu ei. Şi le-au făcut un fel de tabere, care acum sunt de fapt cartiere întregi de blocuri unde se vorbeşte orice altceva decat franceza, unde se sacrifică în baie capra şi unde antenele parabolice sunt pe blocuri la fiecare fereastră, pentru a prinde posturile de acasă. O parte din aceşti imigranţi primesc ajutoare de la stat şi de la bugetul local. Într-o zonă unde şomajul de de peste 30%, acest lucru nu e prea bine văzut. Industria vinurilor e în declin, construcţiile nu sunt bine plătite, aşa că localnicii nu prea găsesc de lucru. Şi cand văd la Maison de location et des alocations că marocanul ori algerianul le ia casa de la primărie şi are prioritate şi la alocaţii, se cam enervează pe blacks şi melons (arabi în limbaj depreciativ).
Apoi sunt albanezii şi bulgarii care le fac probleme şi care strică piaţa muncii, atata cat este. Romanii sunt văzuţi relativ OK aici, sunt vreo trei la echipa de rugby locală, care joacă în divizia a doua, şi vreo caţiva care şi-au deschis afaceri în oraş după ce au părărsit Legiunea Străină, al cărei sediu e în Nimes. Am fost la un bar de acest fel, am vorbit cu proprietarul, care mi-a spus că romanii nu sunt văzuţi mai rău sau mai bine ca în alte zone ale Franţei, şi că aenţia este concentrată asupra albanezilor şi a bulgarilor. Care, chiar la începutul săptamanii au avut o reglare de conturi folosind arme de foc.
Cu toate astea, singurl cerşetor pe care l-am văzut aici era roman. Nu ţigan, ci roman.

În concediu (III)

Discutam azi cu prietenii la care stau şi mă gandeam că asemănările dintre popoare se opresc la punctul în care devenim raţionali şi vorbim de bani.
În primul rand nu am văzut aici maşini mari, 4x4 care să te arunce de pe drum dacă îndrăzneşti să mergi cu viteza legală prin oraş. Mi-au explicat oamenii că nu merită o astfel de maşină, că cei care doresc maşini de familie îşi cumpără maşini de familie, iar ceilalţi îşi iau maşini mici, bune pentru aglomeraţia din oraş. Am văzut multe maşini mici, sport (poate şi datorită vremii, care e foarte blandă, nu au ierni cu temperaturi sub 10 grade) şi cred că doar vreo 10 maşini mari. Am avut curiozitatea să le număr în trafic.
O altă chestie care m-a mirat a fost atitudinea lor cu privire la locuinţe şi la proprietate. Sigur că piaţa chiriilor este strict reglementată, iar instituţia chiriei are o tradiţie, dar am observat că nu se prea zbat pentru a obţine o proprietate, chiar dacă au copii, pentru care, teoretic, ar tebui să lase ceva. Nu, nu o fac pentru că nu e nici o ruşine să stai în chirie o viaţă întreagă şi ei nu văd nici un motiv pentru a încerca să devină proprietari. Există, pe de altă parte, un fond de apartamente gata construite, întotdeauna la îndemana primăriei şi gata să fie date spre închirirere. Se pare că toată lumea poate să îşi permită măcar o garsonieră cu chirie, iar cei care nu pot sunt ajutaţi de stat, cu un aşa numit aide de location. Clădirile cunt bine întreţinute, nu au o asociaţie de locatari, dar concierge-ul care le întreţine e un salariat în toată regula, plătit cu salariu pe baza unui contract de muncă, aşa că are tot interesul să îşi facă treaba, altfel e dat afară. Concediat.

În concediu (II)

O clădire veche, care urmează a fi dărîmată pentru a face loc unui bloc de locuinţe. De data asta, e vorba de locuinţe de stat, pregătit pentru a fi date în chirie.

NM (3)

Peste tot sunt flori, totul e verde şi e relativ bine îngrijit.

În concediu (I)

După o vreme lungă în care nu am avut acces la computer, mă bucur acum să scriu de pe plaja însorită a Mării Mediterane. Una din plajele însorite.
La fel ca întotdeauna, computerul dă chix atunci cînd e mai mare nevoie de el, aşa că, încă din Austria, laptopul meu a refuzat să meargă, zicand că are ceva probleme cu Windows-ul. Şi, tot ca de obicei, atunci cand ai nevoie de ceva, nu găsesti sau nu ai cu tine. Cum ar fi un CD de Windows. Eh, toate s-au rezolvat pana la urmă.
Cum spuneam, sunt în concediu şi pentru prima oară am vizitat Germania, pana acum fiind doar în trecere pe acolo. Acum am stat două zile la Regensburg şi a fost extraordinat. Oraş curat, frumos, foarte vechi, cu un dom impresionant.
Un alt lucru care m-a impresionat în Gemania e bunul simţ. Că vorbim despre felul în care conduce pe autostradă cel cu Porche ori vorbim despre cel care îţi dă restul la terasa pana la ultimul cent de euro, fără a-ţi cere "20 de centime să vă dau eu 4 euro". Am văzut romani destul de mulţi, de unii mi-am dat seama din prima că sunt romani, pe altii i-am recunoscut doar dupa ce i-am auzit vorbind. Am dormit la Regensburg la hotelul Ibis, curăţel şi relativ OK, cu excepţia internetului, care nu le mergea pe nici unul din cele 3 computere care erau acolo pentru accesul gratis la net. Era o echipa de tenis de camp din Medias acolo, cam pe la 15-18 ani. Păreau a fi stapanii hotelului - vorbeau tare, strgau de pe o parte a coridorului în alta, ce mai, se credeau acasă. I-am spus unuia din ei, în romana Copiluţ, mai încet, că nu eşti singur, pentru că urla chiar în faţa camerei mele. Boul s-a dus la colegii lui, le-a spus ceva în şoaptă, după care unul din ei a venit să îmi spună ce dacă, nu ne înţelege nimeni oricum aici.

DSCF1200   DSCF1224       DSCF1246      DSCF1257

Destinaţia finală a drumului, oraşul Nimes din sudul Franţei este un vechi oraş roman, cu o groază de vestigii istorice, şi chestii vechi, romane, păstrate intacte. Un alt lucru important este faptul că e eproape de mare, 15 minute pe autostradă. Dacă nemţii m-au impresionat prin bun simţ şi ordine, francezii sunt oarecum opusul. Nu sunt pentru prima dată aici, am fost şi acum doi ani, şi acum trei ani. Nu pot să nu observ asemănprile dintre noi şi ei, suntem la fel de vulcanici, la fel de pasionali, dar în multe cazuri la fel de nesimţiţi şi la fel de miserupişti. Fiind în Franţa, ar trebui să spun la fel de je m'en fişişti.  Vreau să spun că sunt mai puţini atenţi la detalii, la curăţenie, la rigurozitate şi la ordine. Pe dealtă parte, sunt atenţi (maniaci) cu siesta şi cu timpul lor liber, închid aproape toate magazinele la ora 12.45 şi le deschid pe la 2.30, inclusiv unele magazine din marile galerii comerciale. Dacă în Gemania nu am văzut cerşetori, aici m-a abordat un roman în mod direct (văzand maşina cu număr de Maramureş, Romania la stop), cerandu-mi 2 euro sau o ţigară. Fără măcar să mă întrebe dacă vreau să îmi spele parbrizul. Pe ceilalţi îi întreba.
Cam greu cu reţelele wireless, în imobilul unde stau sunt vreo 6, dar toate securizate şi niciuna free. Trebuie să mă deplasez la McDonalds pentru net free, iar cum eu nu sunt mare fan McDdonalds...
Sunt multe de spus şi de făcut, doar timp să fie!


 

Copyright Blogger Templates modified and converted to Blogger Beta by Blogcrowds.