CanCan a dat o știre acum vreo două zile cum că se află în posesia unei explozive casete în care o figură politică foarte cunoscută ar fi surprinsă în ipostaze nu tocmai măgulitoare. Mai mult, se părea că bomba va exploda în preajma alegerilor. Bomba însă s-a fâsâit și figura politică importantă a fost deconspirată ca și o politiciană de la PSD. Că nu o fi singura dintre politiciene care a făcut asta, cu siguranță. Cariere și ascensiuni politice fulminante se pot vedea, ce se află în spatele lor încă, putem doar să bănuim. Ceea ce rămâne însă e memoria colectivă, care o va reține pe doamnă cu instrumentul în gură. Și memoria colectivă nu uită, e de lungă durată. Fiecare personaj e caracterizat de o trăsătură definitorie, așa rămâne în amintirea oamenilor. Nasol să rămâi cu carnea în gură...
Tot despre politicieni, fără legătură cu doamna de mai sus.
Citeam ieri niște articole pe net și, din link în link, am ajuns la un articol semnat de Ion Mihai Pacepa. Nu cred că este cineva care să fie cât de cât interesat de perioada comunistă să nu fi citit Orizonturi Roșii. Dar nu asta e în chestiune, ci faptul că în articol Pacepa îl citează pe Tom Gallagher, o figură importantă din rândul celor care studiază istoria comunismului. Iată ce zice Gallagher:
Nu e nimic nou, dar parcă m-am uitat mai cu scârbă la știrile de la ora 19...Tom Gallagher [...] concluded that Romania had moved from a system of rigid equalitarianism to one of super-inequalitarism run by corrupt ex-Communists who pay lip service to democracy. This “new predatory elite” has “widened the gap between a parasitic state and a demoralized society.”
Etichete: . comunism, imbecili, imbecilitati, istorie, politica, politicieni
Acum, nu il mai caut pe copilul acela. Pentru ca stiu ca daca il gasesc, sunt inca multi, foarte multi ca el, care poate ca ar avea nevoie de un adapost si de putina caldura. Mai ales sufleteasca.
Etichete: . comunism, an nou, caldura, copil, Nicolae Ceausescu, nostalgie
Am gasit acest filmulet pe youtube. Nu este o descoperire epocala, lumea il stie pe dinafara (cei mai multi de varsta noastra, care au prins in direct revolutia). Este ultimul discurs al lui Nicolae Ceausescu, presedintele Republicii Socialiste Romania si Comandantul Suprem al Fortelor Armate Romane. Stejarul din Scornicesti. Barbatul intre barbati. Doar asa il numeam in poeziile scarboase pe care a trebuit sa le invatam, nu?
Si totusi, cred ca acest film nu este indeajuns de cunoscut. Ar trebui pus zi si noapte in fata ochilor celor care regreta acele vremuri. Pentru ca, dupa parerea mea, nu este ce regreta.
Etichete: . comunism, 22, avort, comunism, crime, Decembrie, democratie, drept, drepturile, gloante, moarte, Nicolae Ceausescu, omului, perioada, regret, revolutie, sange, tineri, tortura