Blogul unui om...normal

Era odata, demult, pe cand se cereau vize pentru cetatenii romani, un baiat care vroia sa studieze in Franta timp de un an, avand o bursa la un liceu de acolo. Acel baiat a fost purtat de 4 ori Consulatul Frantei, cerandu-i-se diferite hartii si alte dovezi (inclusiv acceptul vecinilor din blocul unde urma sa stau in chirie in FR, accept pe care l-am primit - na, ca m-am deconspirat), pentru ca pana la urma sa nu i se ofere viza de "long sejour". Ca urmare, invitatia/bursa nu a mai fost onorata.
Atunci ma gandeam, cu ciuda si aproape plangand, la modul in care eram tratati si la umilintele pe care le suportam pentru vize: cozi la consulat de la 4 dimineata, liste de intrare si alte mizerii din astea.
Acum, cand trebuie sa vina in Romania un grup de azeri, moldoveni (Rep. Molova) si belarusi, la invitatia fundatiei la care lucrez, se pare ca li se aplica acelasi tratament din partea autoritatilor romane. Li se cere sa prezinte dovezi cum ca partea romana va suporta cheltuielile de repatriere pentru fiecare in parte in cazul in care raman pe aici, sa aiba documente autentificate de la locul de munca cum ca sunt angajati si o declaratie pe proprie raspundere ca se vor intoarce.
Am uitat oare atat de repede cat rahat am inghitit si vrem sa ii facem si pe altii sa se simta atat de prost pe cat ne-am simtit noi?
Sau credem ca 7 oameni care sunt angajati intarile lor in posturi destul de importante isi vor cauta aici job-uri necalificate de dragul cetateniei romane si ispititi de salariile imense de la noi?
Haida, de!