Zice aici că elevii de liceu vor studia ca materie opţională istoria comunismului.
Nu ar fi un lucru rău, dar cred că ar trebui început cu un studiu teoretic al comunismului, cu un studiu al ideilor şi filozofiei/teoriei comuniste, spre a se vedea motivaţiile şi doctrina care alimentau sistemul. Mai mult, cred că nu ar strica o introducere în istoria comunismului, cu accent pe modul în care a apărut şi a evoluat în România (diferit faţă de alte state, Iugoslavia, spre exemplu, orientat spre un comunism cu o puternică tentă naţionalistă). Altfel, liceeni de azi (care nu au apucat deloc perioada) vor rămâne doar cu ideea că a fost rău în comunism, aşa am auzit de la bătrânii mei.
Nu în ultimul rând, trebuie ţinut cont de încă un aspect. Recentă şi încă dureroasă din multe puncte de vedere, istoria comunismului va lăsa loc, invariabil, opiniilor personale, punctelor de vedere ale dascălilor, care dacă nu sunt prezentate ca atare (adică puncte de vedere, nu sentinţe) pot vicia actul pedagogic.
Tinerii din ziua de azi (majoritatea) ar trebui să înveţe în primul rând ce înseamnă ordinea, respectul şi autoritatea. Ar trebui să înveţe bunul simţ, limitele şi abia apoi ar fi îndreptăţiţi să ceară. Din păcate însă, de prea puţine ori îi pregăteşte şcoala pentru viaţă.
Stim cu totii imaginile din filme, in care o masina cu motorul pornit asteapta in fata bancii pana cand hotii iau ceea ce pot din banca, dupa care masina demareaza in tromba (urmarita uneori de politie). Si de cele mai multe ori scapa...
Stirea de mai jos ne arata ca viata bate filmul.
Ma intreb cum o fi luand politia datele: Ati vazut cumva numarul bicicletei? Era Pegas, Pobeda sau Mountain Bike? Cate viteze avea?
Sursa: Realitatea
