Ieri noapte (19 aprilie) - furtuna mare la Baia Mare. Au ars 3 case, lovite de trasnet. Ma intreb (cu nepricepere), daca paratrasnetul nu le-ar fi salvat.
Targ de produse traditionale in Baia Mare (si produse ECO), stricat de vremea rea. Din pacate, putina lume prezenta, desi au fost degustari si preturi promotionale.
Raliul Paris-Dakar (in varianta europeana) a ajuns la Baia Mare. Deocamdata (ora 19), doar masinile de asistenta. Se pregatesc corturile, echipele de curse fac pregatiri pentru primirea masinilor de concurs. Cuvantul de ordine pare a fi sincronizare si profesionalism. Fiecare stie ce are de facut, fiecare face ceea ce stie.
Multi curiosi, multi gura-casca. Orasul inchis de azi dimineata (desi masinile au sisit dupamasa), multe organe vigilente.
Am fost aseara la concertul lui Tudor Gheorghe. Sala - destul de plina, dar rece ca un congelator. Tudor Gheorghe a zis: Nu sunt fanul aplauzelor, ca alea se fac la TV, dar pe dumneavoastra va las sa aplaudati, ca sa va incalziti. Ca oricum sala nu a fost incalzita din 89! Conditiile au fost jenante, dar concertul a fost extraordinar. Ca de obicei.
Desi pare desuet, imi place sa primesc de ziua mea carti. Si azi am primit o groaza, mai bune ori mai putin bune, dar din toate cred ca se poate invata ceva. Am ce citi acum :)
Raliul Paris-Dakar (in varianta europeana de data aceasta) va trece prin Baia Mare, unde se vor desfasura mai multe probe. Maine (duminica, 20 aprilie) va fi sosirea in BM, asa ca o sa fac niste poze si le pun pe blog.
Culori si flori la Baia Mare:
Stim cu totii imaginile din filme, in care o masina cu motorul pornit asteapta in fata bancii pana cand hotii iau ceea ce pot din banca, dupa care masina demareaza in tromba (urmarita uneori de politie). Si de cele mai multe ori scapa...
Stirea de mai jos ne arata ca viata bate filmul.
Ma intreb cum o fi luand politia datele: Ati vazut cumva numarul bicicletei? Era Pegas, Pobeda sau Mountain Bike? Cate viteze avea?
Sursa: Realitatea
Lumea spune ca de obicei in orasele mari se alarga dupa bani. Si ca in general in societatea de azi, time is money. O fi adevarat, nu contest, dar am observat ca aceasta graba este de multe ori dublata de o lehamite fara margini. Fata de job, fata de o anume sarcina, ori fata de toti si toate in general. O fi astenia de primavara, o fi o stare generalizata si prezenta de mai mult timo, ori o fi doar o faza prin care trece mare parte a lumii? Mai vedem, mai studiem...
Daca a fost vineri seara si sambata, atunci a fost relaxare si au fost filme.
Recomand: The Bank Job, Rendition si Charlie Wilson's War.
Toate trei filmele sunt legate intr-un fel sau altul de politica, si, desi nu sunt adeptul teoriilor conspirationiste, cel putin unul din filmele astea te pune pe ganduri. Despre The Bank Job a scris si Zoso, recomandandu-l ca un film bun, ceea ce si este.
Rendition vrea sa ne arate ca si agenrii CIA au inima si constiinta, si ca orice greseala este reparata, mai repede sau mai tarziu. Ma intreb cati dintre musulmanii care au vazut filmul au devenit anti-americani pe la generic. Sau chiar mai repede.
Charlie Wilson's War este un film politic si atat. Un grup restrans de persoane, cu multa putere de decizie, poate schimba chiar si soarta unei tari.
...ce-o fi in capul oamenilor care aleg masuri extreme de protest, dar isi implica si familia ori copiii in chestiile astea. Daca ai chef sa te arunci de pe bloc, ce vina are copilul de 10 luni pentru situatia ta? De ce sa sufere si el? Daca ai chef sa te arunci in aer, fa-o singur, de ce sa folosesti butelia din bucatarie si sa mai distrugi vreo 3 apartamente de-ale vecinilor?
Motivele care pot impinge un om la asemenea gesturi pot fi multiple, dar nu cred ca cei din jur au vreo vina, ori ca trebuie sa sufere si ei.
Adrian Cioroianu si-a depus demisia, datorita cazului Crulic. Este un gest destul de tardiv, dar totusi, un inceput.
Desi mi-as dori sa scriu mult mai multe pe acest blog, din pacate nu prea am timp. Nici de scris, dar cred ca nici de gandit :)
De aceea, ma voi rezuma la a pune niste poze din Viseu, de la ultima delegatie. Pensiunea la care am stat a avut conditii destul de bune (internet wireless inclus, dar nu mergea din cauza providerului), iar modul in care era aranjata se poate vedea in poze.
Fiind la Viseu, nu am pierdut ocazia si am facut si cativa kilometri in plus, pana la Borsa. Mi s-a confirmat ideea ca romanii nu stiu sa aiba grija de locurile frumoase si nu stiu valorifica potentialul turistic pe care il au in zonele lor. Daca nu e asa, atunci cum se face ca zona Borsa se dezvolta haotic, e plina de vile si vilute in diferite stiluri (predominand stilul kitsch clasic), care iti provoaca o usoara senzatie de intoarcere in timp, cam prin perioada 1992- 1995, cand oamenii construiau ce vroiau si cum vroiau.
Partia olimpica de la Borsa e inconjurata de hoteluri comuniste. Nasoale, dar macar au un stil arhitectonic si sunt aranjate oarecum. Adica au un parculet in fata, putina verdeata, lucruri placute ochiului. Nu ar fi mai bine sa fie modernizate acele hoteluri? Nu, ele sunt inchise si in paragina.
Mi s-a terminat bateria aparatului foto pe cand am ajuns la Borsa, doar cateva poze de pe drum am facut.
Dupa o saptamana destul de incarcata (delegatie+lucru la birou), mi-am permis azi o zi libera in care am dormit pana cand am vrut si apoi mi-am facut program de voie (adica am voie sa imi rezolv cateva probleme personale).
De asemenea, am fost la o expozitie de figuri de ceara, deschisa in Baia Mare cu exponate ale Muzeului Figurilor de Ceara din Sankt Petersburg. Nu sunt foarte multe exponate, dar e OK, mai ales ca inca nu am ajuns la Sankt Petersburg :)
Am facut cateva poze, pe care va invit sa le vedeti:
